Donald Trump pare să fi obținut în sfârșit ceea ce declara că vizează în Groenlanda: o expansiune a prezenței militare americane, posibilitatea de a construi noi instalații și asigurări împotriva influenței Rusiei și Chinei. Totuși, Groenlanda nu va fi cedată Statelor Unite.
Conform lui Isaac Stanley-Becker în The Atlantic, aceasta este o soluție foarte apropiată de ceea ce liderii danezi și groenlandezi au afirmat de la bun început că este negociabil: un acces mai mare pentru armata SUA și o cooperare mai strânsă pentru securitatea Arcticii, fără a se anexa teritoriul și fără a destabiliza NATO.
Acordul, pe care Trump l-a descris ca fiind „un triumf”, reunește interesele tuturor părților implicate, dar vine după luni în care amenințările au afectat în mod semnificativ încrederea aliaților în Washington.
SUA pot construi noi baze și folosi spațiul aerian
Printre altele, Statele Unite vor avea posibilitatea de a construi baze suplimentare și de a folosi spațiul aerian al Groenlandei. Acordul subliniază dreptul populației groenlandeze de a-și alege propriul viitor și se așteaptă să includă interzicerea bazelor pentru state din afara NATO, precum și mecanisme pentru a bloca investițiile sensibile din partea Rusiei și Chinei.
Trump a declarat că Washingtonul va avea „pentru totdeauna” capacitatea de a lua măsurile necesare pentru securitatea Groenlandei și a Statelor Unite și că va demara procesul de dezvoltare a unei prezențe militare americane semnificative pe insulă.
Marco Rubio, secretarul de stat, a caracterizat acordul ca fiind o soluție completă la problemele de securitate ale SUA.
Dar mare parte din acces exista deja
Paradoxul apare în faptul că, conform The Atlantic, un acord încheiat între SUA și Danemarca din 1951 oferea deja Washingtonului o libertate vastă pentru desfășurarea operațiunilor militare în Groenlanda.
Statele Unite dețin în prezent baza spațială Pituffik, situată în nord-vestul insulei, iar în perioada Războiului Rece, au avut mii de militari în diverse baze și instalații radar. Odată cu sfârșitul Războiului Rece, prezența americană a fost redusă.
O preocupare actuală pentru Washington, a explicat o sursă citată de The Atlantic, este ce s-ar întâmpla dacă Groenlanda ar decide să devină independentă și să restricționeze ulterior accesul militar american.
Noul acord abordează această problemă prin implicarea directă a Groenlandei și printr-un angajament trilateral mai stabil.
De la amenințarea cu forța la o soluție negociată
Problema constă în drumul parcurs pentru a ajunge aici. Trump a susținut în mod repetat că SUA au nevoie de Groenlanda pentru securitatea națională și, la începutul anului, nu a ezitat să menționeze chiar utilizarea forței pentru a o obține.
Situația a devenit atât de gravă încât armata daneză a transportat în Groenlanda rezerve de sânge și explozibili ca măsură de precauție în cazul unui atac din partea americanilor. Premierul danez, Mette Frederiksen, a avertizat că, dacă un membru fondator NATO ar ataca un alt aliat, „totul se termină” pentru NATO.
La Davos, în ianuarie, Trump a început să se îndepărteze de ideea unei confruntări și a menționat existența unui cadru pentru un viitor acord. Totuși, în lunile următoare, a revenit periodic la retorica că Groenlanda ar trebui să fie sub controlul Statelor Unite.
Negociatorii americani, danezi și groenlandezi au discutat în paralel despre soluțiile care se regăsesc acum în acord: întărirea securității americane în Arctica și limitarea influenței Rusiei și Chinei.
Groenlanda rămâne a groenlandezilor
Acordul nu prevede cedarea Groenlandei către SUA. Dimpotrivă, conform oficialilor americani și europeni citați de The Atlantic, documentul va reafirma dreptul populației Groenlandei de a-și decide propriul viitor.
Premierul groenlandez, Jens-Frederik Nielsen, a declarat că acordul „recunoaște interesele Groenlandei și locul nostru în cooperarea internațională”.
Danemarca susține, de asemenea, că înțelegerea întărește atât NATO, cât și securitatea europeană. Acordul urmează să fie semnat de cele trei părți în cadrul Adunării Generale a ONU și va intra în vigoare după completarea procedurilor parlamentare necesare.
Câștigul strategic și pierderea de încredere
Washingtonul pare să fi atins obiectivele sale de securitate: o prezență militară consolidată, protecții împotriva Rusiei și Chinei și o relație instituționalizată direct cu Groenlanda. Totuși, The Atlantic subliniază că toate acestea puteau fi negociate fără amenințarea anexării și fără riscul, oricât de mic, al unui conflict între aliați NATO.
În lunile de criză, guvernele europene au fost nevoite să încerce să determine dacă amenințările lui Trump erau reale, strategii de negociere sau simple provocări. Reacțiile daneze și groenlandeze la acord sunt favorabile, dar rezervate, ceea ce reflectă costul politic al întregului episod. Iar la Nuuk, în noaptea în care Trump a anunțat acordul, interesul și neliniștea erau evidente.
Asemenea altor situații, concluzionează The Atlantic, SUA ar fi putut să-și îndeplinească obiectivele de securitate, dar au pierdut încrederea atât a aliaților, cât și a celor pe teritoriul cărora doresc să-și consolideze prezența militară.
Sursa articol: https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/de-ce-triumful-lui-trump-din-groenlanda-este-de-fapt-un-fiasco
Sursa foto: Inquam Photos
