duminică, noiembrie 22, 2026
AcasăTehnologieInovatieCercetătoarea română Ana-Maria Bucur: AI-ul poate detecta depresia din limbaj, dar datele...

Cercetătoarea română Ana-Maria Bucur: AI-ul poate detecta depresia din limbaj, dar datele pot fi folosite împotriva utilizatorilor

Algoritmii de inteligență artificială pot recunoaște tipare lingvistice asociate depresiei înainte ca o persoană să primească un diagnostic clinic, însă aceleași instrumente pot fi întoarse împotriva utilizatorilor de către angajatori sau platforme digitale. Aceasta este una dintre concluziile cercetătoarei române Ana-Maria Bucur, în vârstă de 31 de ani, stabilită în Elveția, care dezvoltă sisteme AI pentru identificarea problemelor de sănătate mintală. Interviul cu cercetătoarea a fost publicat de Spotmedia.

Cum trădează limbajul starea psihică

Ana-Maria Bucur a studiat informatica la Universitatea din București, iar doctoratul și l-a realizat în cotutelă cu Universitatea Politehnică din Valencia. Teza, finalizată în 2025, a fost distinsă cu premiul pentru cea mai bună lucrare doctorală în domeniul procesării limbajului natural, acordat în Spania. Din 2024, cercetătoarea locuiește la Lugano și lucrează ca cercetător postdoctoral la Università della Svizzera italiana.

Deși pregătirea sa de bază este în informatică, Ana-Maria Bucur a colaborat pe parcursul doctoratului cu specialiști în psihologie și a ajuns la concluzia că problemele care implică oamenii nu pot fi rezolvate exclusiv prin algoritmi. Ea explică această schimbare de perspectivă:

„Venind din domeniul informaticii, poate că nu acordam suficientă atenție unor aspecte mai umane. Am învățat însă, în timp, să țin cont și de ele, cu ajutorul colegilor de la psihologie.”

Ana-Maria Bucur, cercetător postdoctoral la Università della Svizzera italiana

Cercetarea sa a urmărit atât construirea unor algoritmi mai eficienți pentru detectarea problemelor de sănătate mintală, cât și identificarea diferențelor de limbaj dintre persoanele cu depresie și restul populației. Printre observațiile echipei se numără utilizarea mai frecventă a limbajului ofensator de către persoanele cu depresie, posibil ca mecanism de reglare emoțională. Există însă și indicii mult mai subtile: frecvența pronumelor la persoana întâi, predominanța cuvintelor cu conotație negativă și raportarea preferențială la trecut în detrimentul viitorului.

Revenirea repetitivă asupra experiențelor trecute, fenomen cunoscut drept ruminație, este un simptom al depresiei detectabil în limbaj. La fel, referirile rare la planuri sau evenimente viitoare pot fi legate de anhedonie — diminuarea capacității de a anticipa plăcerea. Algoritmii pot analiza atât semnale explicite, când cineva menționează simptome sau un diagnostic, cât și semnale implicite, extrase din combinații de cuvinte și tipare de exprimare. Unele tipare sunt definite de cercetători pe baza studiilor psihologice, altele sunt învățate automat din volume mari de texte.

Există cercetări care au identificat semnale asociate depresiei înainte ca persoanele respective să primească un diagnostic clinic, precizează Ana-Maria Bucur, adăugând că nu a studiat personal această posibilitate. Un algoritm nu poate însă detecta suferința pe care cineva alege să o ascundă: o persoană poate publica exclusiv conținut pozitiv pe rețelele sociale, deși în viața personală se confruntă cu dificultăți serioase. Din acest motiv, echipele de cercetare folosesc frecvent postări de pe Reddit, unde utilizatorii se exprimă sub pseudonim și sunt mai dispuși să discute despre probleme personale.

Limitele algoritmilor și riscurile utilizării lor

Una dintre dificultățile majore ale inteligenței artificiale este că nici cercetătorii nu pot explica întotdeauna de ce un algoritm a ajuns la o anumită concluzie. Modelele AI sunt, în termenii cercetătoarei, „o cutie neagră”: cu cât li se permite să identifice singure mai multe tipare, cu atât devin mai performante, dar și mai greu de interpretat. Iar când fac erori, originea acestora rămâne neclară.

Această opacitate devine critică atunci când rezultatele pot influența decizii privind sănătatea unei persoane. Ana-Maria Bucur consideră că decizia finală trebuie să aparțină unui specialist — psiholog sau psihiatru — și că un algoritm poate cel mult semnala prezența unor indicii, fără a înlocui evaluarea expertului.

Aplicațiile posibile includ integrarea algoritmilor în platformele digitale, astfel încât utilizatorii care prezintă semnale de risc să primească informații despre servicii de sprijin psihologic. Aceeași tehnologie ar putea fi însă folosită pentru a analiza mesajele schimbate de angajați prin aplicații precum Teams sau Slack. Cercetătoarea avertizează că acești algoritmi pot fi utilizați atât în beneficiul oamenilor, cât și împotriva lor: un angajator ar putea identifica un salariat cu probleme de sănătate mintală și să aleagă să îl concedieze în loc să îl sprijine. Tocmai de aceea, Ana-Maria Bucur nu consideră etică monitorizarea în timp real, la scară largă, a postărilor utilizatorilor fără acordul acestora, și propune în schimb aplicații care să analizeze datele exclusiv cu consimțământul explicit al persoanei.

Chatboți emoționali, „griefboți” și cercetare în România

Relația dintre oameni și inteligența artificială a devenit tot mai intimă: chatboții sunt folosiți din ce în ce mai des pentru conversații despre singurătate, anxietate sau probleme emoționale. Ana-Maria Bucur înțelege atracția față de un sistem mereu disponibil și aparent lipsit de judecată, dar semnalează un risc specific: chatboții tind să confirme în mod repetat convingerile utilizatorului, inclusiv atunci când acesta ar avea nevoie de o perspectivă diferită. Un psihiatru, spre deosebire de un chatbot, poate oferi și puncte de vedere alternative și poate îndruma pacientul către ajutor specializat.

Cercetătoarea citează un studiu recent realizat în rândul studenților, care a comparat efectele unei conversații cu un chatbot cu cele ale unei discuții cu o persoană reală. Rezultatele au arătat că interacțiunea umană a contribuit mai mult la reducerea sentimentului de singurătate decât conversația cu un sistem AI conceput să ofere sprijin emoțional. Ana-Maria Bucur subliniază totuși că cercetările privind efectele emoționale ale chatboturilor se află încă într-un stadiu incipient și că aceste instrumente pot avea beneficii reale pentru persoane izolate sau care nu ar solicita altfel ajutor.

La o conferință de specialitate desfășurată recent în Wuhan, China, unde a participat și la organizarea unei sesiuni științifice, cercetătoarea a aflat despre existența așa-numiților griefboți — chatboți care simulează personalitatea unor persoane decedate, oferind celor rămași în viață posibilitatea de a continua conversații cu cei pierduți. Unele aplicații permit schimbul de mesaje cu o reprezentare digitală a persoanei decedate, altele generează personaje virtuale sau videoclipuri. Ana-Maria Bucur consideră că aceste servicii pot crea dependență în loc să ofere un sprijin temporar și avertizează asupra unui risc economic concret:

„Există riscul ca oamenii să nu mai vrea să renunțe la aceste interacțiuni, iar platformele ar putea profita de vulnerabilitatea lor.”

Ana-Maria Bucur, cercetător postdoctoral la Università della Svizzera italiana

Un serviciu ar putea fi gratuit în prima lună, după care utilizatorii ar trebui să plătească pentru a continua conversațiile, iar cei care s-au obișnuit cu interacțiunea ar putea fi dispuși să achite tocmai pentru că le este greu să o întrerupă.

În ceea ce privește evoluția generală a inteligenței artificiale, Ana-Maria Bucur evită predicțiile categorice, considerând că ritmul actual de dezvoltare este prea rapid pentru a permite anticipări sigure, chiar și pe termen scurt. Viitorul său profesional rămâne deocamdată în Elveția, unde condițiile de cercetare sunt superioare celor din România. Salariile mici și finanțarea insuficientă a proiectelor sunt, în opinia sa, principalele motive pentru care tinerii cercetători români pleacă în străinătate — o situație pe care o cunoaște direct, din participarea la proiecte de cercetare derulate în România. Dacă ar putea construi o echipă acasă, ar continua proiectele interdisciplinare la granița dintre informatică și psihologie.

Sursa articol: https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/ce-poate-afla-ai-ul-despre-sanatatea-noastra-mintala-din-felul-in-care-scriem-cercetatoare-romana-informatiile-pot-fi-folosite-impotriva-noastra

Sursa foto: RDNE Stock project / Pexels

Autorii Skinit.ro
Autorii Skinit.rohttps://www.skinit.ro
Echipa editorială Skinit.ro redactează și actualizează știri de actualitate, business, tehnologie și lifestyle pe baza surselor publice, menționate în fiecare articol. Unele materiale sunt realizate cu ajutorul instrumentelor automate și verificate editorial. Pentru corecturi sau sesizări: contact [at] skinit [punct] ro
[facebook]
itexclusiv.ro
faraway.ro
Stiri parteneri