luni, noiembrie 23, 2026
AcasăPoliticăAnaliză Spotmedia: cum invocă Nicușor Dan intuiția în locul datelor concrete

Analiză Spotmedia: cum invocă Nicușor Dan intuiția în locul datelor concrete

Potrivit unei analize publicate de Spotmedia, președintele Nicușor Dan recurge în mod repetat la intuiție și la impresii personale atunci când face declarații despre subiecte cu miză ridicată, de la evaluarea activității parchetelor până la finanțarea campaniei lui Călin Georgescu și riscuri de securitate în Marea Neagră. Autorul analizei susține că, în același timp, Dan aplică standarde diferite în funcție de context: invocă rolul de mediator pentru a evita evaluarea guvernării Bolojan, dar nu ezită să critice AUR. Analiza Spotmedia identifică mai multe episoade concrete din mandatul președintelui care ilustrează, în opinia publicației, această inconsecvență.

Intuiția ca instrument de evaluare: parchete, SPP și alegeri anulate

La conferința de presă din 10 noiembrie 2026, întrebat dacă noii șefi ai parchetelor își îndeplinesc atribuțiile, Nicușor Dan a oferit o apreciere favorabilă întemeiată pe propria intuiție, înainte ca raportul anunțat al șefilor parchetelor — pe care publicul urma să-l poată consulta probabil până la sfârșitul anului — să fi fost publicat. Potrivit analizei Spotmedia, o evaluare responsabilă ar fi presupus indicarea unor indicatori concreți și a unui calendar al rapoartelor, cu atât mai mult cu cât președintele evaluează conduceri pe care le-a numit chiar el.

La Chișinău, pe 27 august 2026, întrebat despre șeful SPP, Lucian Pahonțu, Nicușor Dan a declarat că a evaluat serviciul „cu propriile simțuri” și a invocat interacțiunea cu ofițerii de protecție, precum și reacții favorabile ale unor servicii străine, recunoscând totodată că nu a realizat o evaluare managerială. Pe 10 noiembrie, același raționament a apărut în legătură cu atribuțiile instituției, când Dan a afirmat că nu crede că SPP este un serviciu secret, ci unul de pază. Autorul analizei Spotmedia subliniază că articolul 14 din Legea 191/1998 îi atribuie SPP activități de culegere, verificare și valorificare a informațiilor, desfășurate deschis sau acoperit.

Pe 25 septembrie 2025, la Digi24, întrebat despre desecretizarea informațiilor discutate în CSAT în decembrie 2024 privind anularea alegerilor prezidențiale, Nicușor Dan a spus că are „intuiția unei imagini de ansamblu”, invocând informații suplimentare și rapoarte despre ingerințe externe. Cinci zile mai târziu, la Euronews, a aplicat aceeași formulă în legătură cu finanțarea campaniei lui Călin Georgescu:

„Ce e cert e un milion. Intuiția e de ordinul a 20 de milioane.”

Nicușor Dan, președintele României

Potrivit analizei Spotmedia, milionul invocat se referea la plățile lui Bogdan Peșchir către influenceri, în timp ce suma de 20 de milioane reprezenta estimări primite de la consultanți politici. În același interviu din 30 septembrie, Dan a adăugat că are intuiția că în spatele lui Călin Georgescu au fost oameni din corupția românească a anilor ’90–2000. Autorul consideră că astfel de declarații, venite din partea celui care teoretic are acces la informațiile statului, formează în rândul publicului percepții nedovedite, iar o comunicare adecvată funcției ar fi trebuit să separe probele de ipotezele încă neverificate. Pe 16 octombrie 2026, într-un context de securitate privind atacuri asupra unor nave din Marea Neagră în apropierea unor state NATO, Dan a declarat că intuiția indică Rusia drept beneficiar al situației de incertitudine, deși recunoștea că este prea devreme pentru o dovadă tehnică. Potrivit Spotmedia, invocarea intuiției într-un asemenea context de securitate poate alimenta tensiuni diplomatice și confuzie asupra a ceea ce știe efectiv statul român.

Dosarul Huși, votul Cristinei Chiriac și interdicția unui jurnalist

Pe 16 aprilie 2026, la Europa FM, Nicușor Dan a apărat numirea Cristinei Chiriac, fostă șefă a DNA Iași, în funcția de procuror general, afirmând că în dosarul de la DNA nu au fost minori și nu au fost abuzuri, separând acel dosar de cel privind infracțiunile sexuale, instrumentat de alt parchet. Pe 21 aprilie, publicația „Să fie lumină” a publicat o investigație bazată pe rechizitoriu și pe hotărârile de condamnare, documentând legătura dintre materialele ridicate de DNA în 2017 și probatoriul folosit ulterior în dosarul abuzurilor asupra minorilor. Ajunse în 2019 la parchetul competent și completate cu alte probe, acestea au contribuit la condamnările definitive ale lui Cornel Onilă și Sebastian Jitaru. Potrivit analizei Spotmedia, documentele publicate de jurnaliști pun sub semnul întrebării explicația categorică a președintelui, iar o poziționare responsabilă ar fi impus verificarea traseului probelor înainte de validarea publică a conduitei procurorului.

Pe 12 noiembrie 2026, la Dublin, Nicușor Dan a fost întrebat despre votul Cristinei Chiriac în Secția pentru procurori a CSM împotriva sesizării Inspecției Judiciare pentru verificarea propriei intervenții într-un dosar. Întrebat dacă este vorba de un conflict de interese, Dan a invocat în mod general o lege specială și existența unor precedente, fără să indice articolul care ar justifica participarea la vot într-o chestiune ce o privea pe persoana votantă. Potrivit Spotmedia, existența unei legi speciale nu explică, prin ea însăși, de ce ar fi exclus conflictul de interese, iar o poziție responsabilă ar fi presupus prezentarea normei aplicabile și a eventualelor obligații de abținere.

Pe 10 noiembrie, jurnalistul Ovidiu Vanghele l-a întrebat pe președinte, în cadrul conferinței de presă, despre participarea procurorului general la același vot din CSM. Fără să răspundă la întrebare, Nicușor Dan l-a informat că este interzis la Cotroceni pe toată durata mandatului prezidențial, menționând că decizia fusese luată anterior, dar nu fusese aplicată corespunzător de subordonații săi. Motivul invocat a fost limbajul injurios folosit anterior de jurnalist la adresa sa. Două zile mai târziu, la Dublin, Dan a explicat că, în calitate de om, are dreptul să nu intre în dialog cu o persoană care nu îl respectă. Potrivit analizei Spotmedia, Legea 544/2001, articolul 18 alineatul (3), permite refuzul sau retragerea acreditării doar pentru fapte care împiedică desfășurarea normală a activității instituției, excluzând opiniile exprimate în presă, iar articolul 17 obligă autoritățile să răspundă întrebărilor privind informațiile de interes public. Autorul consideră că nemulțumirea personală a președintelui nu satisface criteriul legal și că respectul față de persoana sa nu poate deveni o condiție suplimentară de acreditare.

Evaluarea guvernării Bolojan și standardul invocat chiar de Dan

Pe 16 aprilie 2026, la Europa FM, Nicușor Dan a explicat că își păstrează rolul de mediator în disputa dintre PSD și premier. Pe 23 aprilie, în Cipru, a refuzat să spună dacă Ilie Bolojan a performat, invocând riscul de a se plasa de partea uneia dintre tabere. Pe 27 aprilie, la Digi FM, a refuzat și o evaluare a activității guvernului, considerând că aceasta ar fi neconstituțională, precizând „Așa cred eu”. Pe 10 noiembrie, după încheierea guvernării Bolojan, refuzul a rămas, în continuare pe motivul păstrării capacității de mediere. Potrivit analizei Spotmedia, avizul consultativ 1/2007 al CCR explică că președintele poate exprima opinii politice, observații și critici privind funcționarea autorităților. Autorul subliniază că, în aceeași conferință din 10 noiembrie, Dan a criticat programul economic și comportamentul politic al AUR, argumentând de ce consideră partidul nepotrivit pentru guvernare, ceea ce, în opinia Spotmedia, contrazice invocarea sistematică a rolului de mediator doar în raport cu guvernul Bolojan.

Pe 14 septembrie 2026, într-un interviu pentru Euronews, întrebat despre evoluția corupției în România, Nicușor Dan nu a invocat rapoarte sau cifre, ci a afirmat că în ultimul an nu a văzut presa relatând un caz de mare corupție și că acesta ar fi un mic pas înainte. Potrivit analizei Spotmedia, absența unor dezvăluiri observate de președinte poate reflecta cel mult măsura în care corupția este adusă la cunoștința publicului, nu neapărat scăderea fenomenului, iar o evaluare responsabilă ar fi presupus date comparabile despre anchete, prejudicii și rezultate în instanță. Tot în conferința din 10 noiembrie, întrebat de ce nu sunt folosite căi extraordinare de atac în dosare închise prin prescripție, Dan a spus că nu cunoaște numărul dosarelor particulare, dar s-a pronunțat în favoarea procurorului general, afirmând că aceasta a făcut o evaluare de oportunitate. Potrivit Spotmedia, un răspuns riguros ar fi trebuit să se bazeze pe situația concretă a dosarelor și pe argumentele Parchetului.

Analiza Spotmedia închide cu o observație despre un standard formulat chiar de Nicușor Dan. Într-un interviu la Observator din 17 iulie 2026, acesta critica administrația spunând:

„De multe ori, deciziile sunt luate aşa, după intuiţie, fără să avem nişte statistici pe zone, nişte cifre pe activităţi economice.”

Nicușor Dan, președintele României

Potrivit publicației Spotmedia, acest standard, formulat chiar de Dan, ar trebui aplicat în primul rând la Cotroceni, în condițiile în care numeroase declarații ale președintelui din mandatul său se întemeiază tocmai pe intuiție, simțuri personale sau impresii, în locul datelor și rapoartelor oficiale.

Sursa articol: https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/domnul-goe-de-la-cotroceni

Sursa foto: Inquam Photos

Autorii Skinit.ro
Autorii Skinit.rohttps://www.skinit.ro
Echipa editorială Skinit.ro redactează și actualizează știri de actualitate, business, tehnologie și lifestyle pe baza surselor publice, menționate în fiecare articol. Unele materiale sunt realizate cu ajutorul instrumentelor automate și verificate editorial. Pentru corecturi sau sesizări: contact [at] skinit [punct] ro
[facebook]
itexclusiv.ro
faraway.ro
Stiri parteneri