Motivul legalității
În contextul declarației lui Nicușor Dan referitoare la organizarea unui referendum în domeniul Justiției, fostul judecător CCR a subliniat că legalitatea unei asemenea acțiuni este discutabilă. Conform legilor în vigoare, desfășurarea unui referendum pe subiecte legate de sistemul judiciar nu este permisă, deoarece acestea nu se încadrează în competența autorităților locale sau a cetățenilor prin consultare directă. Constituția și cadrul legal stabilite definesc clar domeniile unde se poate organiza un referendum, iar Justiția, ca putere independentă, nu face parte din acestea. Așadar, inițiativa lui Nicușor Dan nu are un fundament legal, fiind considerată neconstituțională și imposibil de realizat conform normelor actuale. Această poziție este întărită de prevederile constituționale care asigură separarea puterilor în stat și independența Justiției, interzicând orice intervenție prin consultări publice care ar putea influența procesul juridic sau hotărârile instanțelor.
Argumentele fostului judecător
Fostul judecător CCR a prezentat mai multe argumente care evidențiază imposibilitatea organizării unui referendum în domeniul Justiției, așa cum este propus de Nicușor Dan. Unul dintre principalele sale argumente este că subiectele ce țin de Justiție sunt de competența exclusivă a instituțiilor statului, precum Consiliul Superior al Magistraturii și Ministerul Justiției, și nu pot fi supuse dezbaterii publice prin referendum. Aceste instituții au rolul de a asigura independența și funcționarea corectă a sistemului judiciar, iar implicarea cetățenilor prin vot popular în astfel de chestiuni ar putea submina principiul separării puterilor în stat.
De asemenea, fostul judecător a menționat că un referendum de acest tip ar putea crea un precedent periculos, în care deciziile juridice ar putea fi influențate de opinia publică, ceea ce ar compromite imparțialitatea și autonomia Justiției. El a subliniat că Justiția trebuie să rămână un domeniu tehnic și profesionist, unde hotărârile sunt luate pe baza legii și nu pe baza popularității sau a presiunilor externe.
În plus, fostul judecător a evidențiat că legislația actuală nu permite organizarea de referendumuri care să aibă ca obiect modificarea sau influențarea funcționării sistemului judiciar. Orice modificare în acest sector trebuie să fie discutată și aprobată de Parlament, în urma unor consultări riguroase cu experți în drept și cu reprezentanți ai sistemului judiciar, nu prin consultări populare care ar putea fi manipulate sau greșit interpretate de opinia publică.
Implicarea politică
Din perspectiva fostului judecător, implicarea politică în inițiativa unui referendum despre Justiție ridică întrebări cu privire la motivele reale din spatele acestei propuneri. El subliniază că, adesea, astfel de inițiative sunt utilizate ca instrumente politice pentru a câștiga capital electoral, mai degrabă decât pentru a aborda probleme reale și urgente ale sistemului judiciar. Atunci când politicienii intervin în chestiuni judiciare prin propuneri de referendum, riscul ca independența Justiției să fie compromisă este crescut, iar cetățenii pot fi influențați de agende politice care nu reflectă neapărat interesul public.
Fostul judecător atrage atenția asupra faptului că, într-un stat de drept, Justiția trebuie să rămână neutră și să nu fie subiectul campaniilor politice care ar putea polariza opinia publică și ar putea genera percepții eronate asupra funcționării sistemului judiciar. Politizarea Justiției prin astfel de inițiative poate duce la erodarea încrederii publicului în instituțiile juridice, ceea ce ar avea efecte negative pe termen lung asupra stabilității și credibilității acestora.
În plus, fostul judecător subliniază că inițiativele de acest tip pot distrage atenția de la reformele reale necesare în sistemul judiciar și pot genera dezbateri sterile fără soluții concrete. Implicarea politică în Justiție ar trebui să se manifeste prin susținerea unor politici publice care să întărească independența și eficiența sistemului, nu prin inițiative populiste care riscă să submineze principiile fundamentale ale statului de drept.
Consecințele unui referendum neviabil
Un referendum neviabil, precum cel propus de Nicușor Dan, poate avea multiple efecte negative atât asupra sistemului judiciar, cât și asupra societății în general. În primul rând, desfășurarea unui astfel de referendum poate cause confuzie și incertitudine în rândul cetățenilor, care ar putea percepe că Justiția este un subiect negociabil sau influențabil prin vot popular. Această percepție eronată poate duce la o diminuare a respectului pentru instituțiile juridice și la o scădere a încrederii în capacitatea acestora de a acționa independent și imparțial.
De asemenea, un referendum neviabil poate consuma resurse considerabile, atât financiare, cât și umane, fără a oferi vreun beneficiu concret. Organizarea unei astfel de acțiuni implică logistică complexă, campanii de informare și mobilizare a alegătorilor, toate acestea fără a obține un rezultat aplicabil sau legal. În plus, eforturile și atenția care ar trebui să fie direcționate către reforme reale și necesare în sistemul judiciar ar putea fi deturnate către o inițiativă fără fundament legal și practic.
Pe plan politic, un referendum neviabil poate accentua polarizarea și divizarea societății, alimentând dispute sterile și controverse care nu conduc la soluții reale. Politicienii ar putea folosi acest context pentru a-și promova agendele proprii, iar discuțiile s-ar putea abate de la problemele esențiale ce necesită atenție și acțiune concretă. În plus, riscul de a crea un precedent periculos, în care chestiunile juridice sunt aduse în fața electoratului fără o bază legală solidă, ar putea submina principiile fundamentale ale statului de drept și ar putea deschide calea pentru alte inițiative similare în viitor.
Nu în ultimul rând, un astfel de referendum poate avea un impact negativ asupra imaginii internaționale a țării. Comunitatea internațională monitorizează cu atenție modul în care statele membre respectă principiile democratice și ale statutului de…
Sursa articol / foto: https://news.google.com/home?hl=ro&gl=RO&ceid=RO%3Aro
