Continuarea politicilor de austeritate de către Guvernul Luca Niculescu riscă să accelereze ascensiunea AUR și să fertilizeze terenul pentru extrema dreaptă, avertizează politologul Vladimir Borțun într-un interviu acordat HotNews. El propune o taxă de solidaritate pentru marile companii și marile averi ca măsură urgentă, considerând că modelul fiscal actual este nesustenabil și că povara reducerii deficitului cade mereu pe categoriile cele mai defavorizate.
Vladimir Borțun este politolog și lector în sociologie la Universitatea din Londra, după ce a predat științe politice la Universitatea Oxford. Cercetările sale vizează relația dintre clasa socială și puterea politică, partidele de stânga și ascensiunea extremei drepte. Este autorul unei cărți despre stânga radicală din sudul Europei în perioada crizei economice și a austerității.
Un guvern fără schimbări de fond și un impas parlamentar fără soluție
Borțun consideră că instalarea Cabinetului Niculescu nu a modificat în mod esențial raporturile de putere din România. Aceleași partide din mainstream conduc țara, iar direcția politicilor economice — cu accent pe reducerea deficitului și pe responsabilitate fiscală — rămâne neschimbată. Schimbările vizibile țin de personaje și nuanțe, nu de orientarea de fond, apreciază politologul pentru HotNews.
În ceea ce privește echilibrul parlamentar, Borțun susține că nicio forță politică nu este suficient de dominantă pentru a impune o direcție clară guvernului. El descrie situația drept un impas din care nu se poate ieși fără alegeri anticipate, chiar dacă sondajele sugerează că acestea nu ar schimba semnificativ ecuația politică. Politologul nuanțează însă: sondajele s-au dovedit de multe ori greșite, iar situația internă și internațională este suficient de volatilă încât, în câteva luni, rezultatele ar putea fi foarte diferite.
O comparație publicată de News.ro arată că programul de guvernare al Cabinetului Luca Niculescu preia pasaje ample din programele lui Siegfried Mureșan și Adrian Veștea. Borțun comentează că diferențele dintre partide sunt mai puțin semnificative decât par și că niciun partid din Parlamentul României nu acționează în virtutea interesului național, ci a propriilor interese de partid și a consolidării poziției în ecuația parlamentară.
Austeritate fără echitate fiscală — o rețetă pentru creșterea extremei drepte
Premierul Luca Niculescu a promis indexarea pensiilor începând cu 2027, introducerea unor ajutoare pentru familiile afectate de sărăcia energetică și actualizarea salariului minim. Borțun recunoaște că sunt măsuri binevenite, dar le consideră insuficiente atât timp cât nu este sporită capacitatea fiscală a statului. El argumentează că indexarea pensiilor și sprijinul pentru persoanele vulnerabile nu pot fi finanțate simultan cu reducerea deficitului, dacă nu se introduce impozitarea progresivă, nu se combate evaziunea fiscală și nu sunt taxate marile averi și marele capital.
„Problema cu noul guvern este că nu schimbă deloc acest limbaj și această paradigmă.”
Vladimir Borțun, politolog și lector în sociologie la Universitatea din Londra
Borțun subliniază că modelul fiscal românesc suprataxează munca și subtaxează marile averi și marele capital, numindu-l pur și simplu nesustenabil. El invocă exemple din regiune: Polonia are o cotă de impozitare de până la 32%, Slovacia de până la 35%, în timp ce România, Bulgaria și Ungaria sunt singurele țări din zonă cu cotă unică. Politologul anticipează că și Ungaria va renunța la cota unică după înfrângerea lui Orbán.
Ca măsură imediată, Borțun propune o taxă de solidaritate pentru marile companii și marile averi — o idee vehiculată și în trecut — care ar oferi statului un respiro pentru a sprijini categoriile vulnerabile și ar putea funcționa ca un test pentru a demonstra că firmele nu părăsesc România la prima creștere de taxe. El respinge argumentul că majorarea impozitelor ar determina companiile străine să plece, arătând că nu există dovezi clare că firmele mari își mută producția atunci când o țară crește impozitul pe profit, mai ales când au investit masiv și beneficiază de o forță de muncă calificată, greu de găsit în altă parte.
Referitor la eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri — prevăzută cu dată precisă în programul de guvernare — față de scutirea de CASS pentru mame, care depinde de găsirea resurselor, Borțun observă că mamele, pensionarii, persoanele cu handicap și studenții sunt categorii fără putere de negociere, neorganizate în sindicate sau incapabile să se organizeze, și că austeritatea le-a vizat tocmai pe acestea. El face trimitere și la Codul muncii, pe care îl consideră potrivnic organizării sindicale.
Cât privește IMM-urile, politologul face distincție între firmele mici aflate la limita falimentului — circa zece mii în stare de insolvență sau incapacitate de plată — și marile companii care realizează profituri uriașe în România, beneficiind atât de facilități fiscale, cât și de o forță de muncă ieftină și calificată. Borțun consideră că dezbaterea publică despre taxare și salarii este dominată de ideologie și că este nevoie de o discuție mai informată, bazată pe date.
Cel mai rău compromis pe care Luca Niculescu l-ar putea accepta, în opinia lui Borțun, ar fi să continue exact în direcția lui Bolojan, lăsând povara fiscală a reducerii deficitului pe umerii celor mai defavorizați. România are deja servicii publice subfinanțate, o criză a locuirii, unul dintre cele mai mari decalaje din Europa între salariul minim și coșul lunar pentru o viață decentă și unul dintre cele mai mari procente ale forței de muncă plătite cu salariu minim — oameni care muncesc, dar trăiesc în sărăcie, fenomen cunoscut în literatura de specialitate drept „in-work poverty”.
AUR, stânga absentă și diferențele minime dintre Nicușor Dan și George Simion
Borțun avertizează că măsurile de austeritate ale guvernării actuale nu fac decât să accelereze venirea AUR la putere. El citează cercetări empirice din mai multe țări care demonstrează o legătură cauzală între austeritate, creșterea insecurității economice și succesul electoral al extremei drepte. Deși AUR folosește o retorică antisistem și se prezintă ca apărătoare a poporului împotriva elitelor, programul său economic nu conține, potrivit politologului, nimic concret despre locuințe sociale, creșterea salariilor, întărirea drepturilor angajaților sau investiții în sănătate și educație. Borțun amintește că singura măsură cu caracter social vizibil a lui George Simion — programul locuințelor la 35.000 de euro — a fost recunoscută chiar de acesta ca strategie de marketing, adică pură demagogie.
Dacă AUR va ajunge la putere în 2028, Borțun crede că nu Luca Niculescu va fi considerat responsabil în percepția publică, deoarece premierul nu are partid și nici o bază politică care să îi confere autonomie executivă. Culpabilizarea va viza mai degrabă președintele Nicușor Dan, similar modului în care Dacian Cioloș a fost indicat drept responsabil în tandem cu Klaus Iohannis după guvernarea tehniocrată, fapt care a adus PSD o victorie electorală uriașă.
Borțun merge chiar mai departe și afirmă că nu vede diferențe semnificative între administrația lui Nicușor Dan și ceea ce ar fi fost o administrație George Simion, nici în politica economică, nici în orientarea geopolitică sau în relația cu administrația Trump, pe care o caracterizează drept o „slugărnicie incredibilă”.
În ceea ce privește alternativa de stânga, Borțun consideră că aceasta nu s-a construit în România și că PSD poartă o parte din vină: deși nominal se revendică de la stânga, partidul este capturat, în opinia sa, de rețele oligarhice și birocratice care servesc propriile interese de clasă, nu pe cele ale clasei muncitoare, blocând astfel apariția unei stângi autentice. O nouă stângă ar trebui să se nască din sindicate, mișcări sociale — inclusiv cele pentru locuire, prezente și în România, chiar dacă de mai mică amploare decât în Spania — și din mobilizarea tinerilor, care joacă un rol tot mai proeminent în astfel de evoluții.
Sursa articol: https://hotnews.ro/interviu-ce-ar-fi-fost-diferit-cu-george-simion-presedinte-un-politolog-roman-din-marea-britanie-spune-ca-nu-vede-mari-diferente-fata-de-nicusor-dan-2384538
Sursa foto: Gustavo Fring / Pexels










