Războaiele, inegalitatea, criza climatică și dezvoltarea inteligenței artificiale sunt, conform lui António Guterres, interconectate printr-o întrebare esențială: cine deține puterea și cum o utilizează?
În cadrul Adunării Generale a ONU, discursul lui Donald Trump a contrastat semnificativ cu cel al secretarului general, așa cum subliniază Martin Waehlisch și Stefan Wolff într-o analiză publicată pe platforma The Conversation.
În ultima sa alocțiune în fața Adunării Generale, António Guterres a abordat crizele globale ca fiind aspecte ale aceleași probleme fundamentale. Conflictul, inegalitatea, urgența climatică și inteligența artificială sunt toate legate de putere: cine o exercită, cine este lipsit de ea, modul în care este utilizată și cum se transformă.
Transformările puterii globale
Guterres a evidențiat trei schimbări semnificative. În primul rând, noi centre de influență economică, politică și tehnologică au apărut între state. De asemenea, se observă o transferare a puterii de la guverne către un număr restrâns de corporații și indivizi. În plus, oamenii își delegă tot mai multă putere către mașini, într-o epocă în care agenții AI pot acționa imprevizibil, iar armele autonome devin o realitate militară.
Aceste transformări afectează modul în care puterea este exercitată, influențând aspecte precum războiul și pacea, resursele și oportunitățile, politicile climatice și tehnologiile capabile să transforme societatea.
Tema dezbaterii din acest an a fost „Restabilirea încrederii, gestionarea transformării: o Organizație a Națiunilor Unite care răspunde nevoilor tuturor”. Guterres a subliniat că instituțiile globale reflectă încă raporturi de putere și interese dintr-o epocă anterioară.
La aproximativ o oră după discursul său, Donald Trump a urcat pe aceeași scenă și a prezentat perspectiva sa asupra puterii și modul în care intenționează să o utilizeze.
Inteligența artificială și inegalitatea
Diferențele dintre cei doi lideri au fost evidente în ceea ce privește inteligența artificială. Guterres a plasat această tehnologie alături de război, inegalitate și schimbările climatice, considerându-le mari provocări pentru putere. Trump, pe de altă parte, a propus redenumirea acesteia în „superinteligență” și a respins avertismentele privitoare la posibilele sale efecte negative, afirmând că dezvoltarea sa nu va fi împiedicată și că Statele Unite vor „câștiga”.
Premierul britanic Andy Burnham a anunțat că Regatul Unit va lidera eforturile internaționale pentru stabilirea unor standarde globale în domeniul inteligenței artificiale. Noul grup științific ONU nu are autoritatea de a impune reguli, dar poate facilita dialogul între guverne și experți pentru a aborda problemele urgente.
Referitor la inegalitate, Guterres a discutat despre accesul la oportunități, resurse și reprezentare. Țările în dezvoltare, afectate de datorii și excluse de la finanțare accesibilă, operează sub un sistem creat în anii 1940. El a argumentat că reforma acestuia ar trebui să se concentreze pe echitate și reprezentare, nu doar pe detalii tehnice.
Trump nu a abordat problema inegalității globale, ci a menționat o reducere cu 15% a bugetului ONU și eliminarea a peste 4.000 de locuri de muncă din organizație.
Clima, Gaza și Iranul
În ceea ce privește clima, Guterres a afirmat că energia regenerabilă poate reprezenta o redistribuire a puterii, subliniind că „soarele nu aparține nimănui” și că „vântul nu poate fi supus unui embargo”. Trump a făcut referire la schimbările climatice doar pentru a le considera o „înșelătorie” promovată de adversarii săi.
Gaza a fost un subiect comun în ambele discursuri. Guterres a accentuat distrugerile și necesitatea de a asigura accesul pentru ajutoarele umanitare, în timp ce Trump a prezentat planul său de pace ca o realizare, deși procesul este blocat, conform autorilor analizei.
Referitor la Iran, Trump a menționat atât posibilitatea unui acord pentru reconstrucția țării, cât și dorința de a „anihila” Republica Islamică. Discuțiile pentru un acord ar urma să aibă loc după alegerile americane pentru Congres din noiembrie.
Președintele iranian, Masoud Pezeshkian, a declarat de la tribuna ONU că țara sa a fost atacată „cu cele mai noi tehnologii și sisteme de armament”, dar că „nu ne-am îngenuncheat. Nu ne-am plecat capul. Am răspuns, dar nu am atacat populația civilă”.
Această afirmație a fost legată de un raport recent al unei misiuni ONU, care indică faptul că Statele Unite ar fi putut comite crime de război prin atacuri asupra unei școli primare și a unui complex sportiv în prima zi a conflictului, în luna februarie.
Diplomația din culise
În timp ce liderii își prezentau pozițiile public, discuțiile diplomatice au continuat în întâlniri separate. Trimișii lui Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, au purtat discuții timp de trei ore cu ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, în mare parte prin intermediari din Qatar. Trump a caracterizat întâlnirea ca fiind „foarte bună”, în timp ce Teheranul a minimizat importanța discuțiilor.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avut o întâlnire față în față cu Trump pentru prima dată din iulie. Potrivit surselor, discuțiile au reiterat teme cunoscute și nu au dus la un acord concret. Nici înțelegerea privind oprirea atacurilor Rusiei și Ucrainei asupra infrastructurii energetice, pe care Trump a susținut că a intermediat cu o săptămână înainte, nu fusese finalizată.
Întâlnirile din marja Adunării Generale pot aduce totuși rezultate. În 2013, Statele Unite și Rusia au convenit asupra unui cadru pentru eliminarea armelor chimice din Siria, aprobat ulterior de Consiliul de Securitate. În 2015, același organism a susținut acordul nuclear cu Iranul, finalizat la Viena.
Răspunsul pe care Guterres îl propune la schimbările în raporturile de putere este ceea ce numește „multipolaritate în rețea”: o lume cu multiple centre de influență, care coexistă într-un cadru comun de drept internațional și reguli împărtășite. Forumurile regionale și grupurile mai mici de state ar trebui să preia o parte din responsabilitățile negocierilor.
La peste opt decenii de la înființare, ONU încă reușește să aducă liderii statelor rivale la New York, oferindu-le un spațiu pentru a-și prezenta pozițiile și a discuta. Deși discursurile și întâlnirile nu obligă la compromisuri, ele mențin deschise canalele diplomatice.
Guterres a încheiat intervenția sa cerând ca puterea legii să prevaleze asupra legii celui puternic. Succesorul său, încă în curs de selecție, va prelua această misiune într-o lume care, așa cum a evidențiat această Adunare Generală, se îndreaptă în direcția opusă.
Sursa articol: https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/cine-detine-puterea-in-lume-si-cum-o-foloseste
Sursa foto: Inquam Photos
