Mărturii referitoare la presiuni exercitate
În cadrul declarațiilor făcute, președinta Curții de Apel București a detaliat presiunile la care a fost supusă în perioada în care Laura Codruța Kovesi conducea Direcția Națională Anticorupție. Ea a povestit despre modul în care se exercitau influențe asupra judecătorilor pentru a obține anumite soluții în cazuri importante. Presiunile se manifestau prin diverse modalități, de la sugestii subtile la instrucțiuni directe, toate având ca scop inducerea unui rezultat dorit în procesele aflate pe rol. Aceste mărturii evidențiază o practică alarmantă, în care independența sistemului judiciar era contestată de intervenții externe menite să controleze actul de justiție.
Întâlnirea cu procurorul DNA
Întâlnirea cu procurorul DNA a avut loc într-un cadru tensionat, în biroul președintei Curții de Apel București. Procurorul a abordat o atitudine autoritară, fiind pregătit să impună o soluție specifică într-un caz aflat pe rol. Conform mărturiilor, aceasta nu a avut ezitări în a exprima clar așteptările DNA, sugerând că orice altă decizie ar putea avea consecințe negative. Încercarea de influențare a fost deschisă, lăsând puțin loc pentru interpretări. Președinta Curții de Apel a descris momentul ca fiind unul de presiune majoră, în care profesionalismul și integritatea sa erau supuse la încercare. Ea a subliniat că astfel de întâlniri nu erau excepționale, ci parte a unei practici mai largi de control asupra deciziilor judiciare. Această intervenție drastică în activitatea judecătorească a fost percepută ca o amenințare la adresa independenței justiției, genereând o stare de neliniște și incertitudine printre magistrați.
Reacția președintei Curții de Apel București
Președinta Curții de Apel București a răspuns cu fermitate la presiunile exercitate asupra sa, menținându-și poziția de independență și integritate. Ea a povestit cum, în fața insistențelor procurorului DNA, a ales să nu se lase influențată, optând pentru respectarea strictă a legii și a principiilor de justiție echitabilă. În ciuda riscurilor personale și profesionale, a hotărât să nu cedeze presiunilor, considerând că orice compromis ar submina nu doar credibilitatea sa, ci și încrederea publicului în sistemul judiciar. Reacția sa a fost una de respingere fermă a oricărui amestec extern în procesele judiciare, subliniind necesitatea ca magistrații să fie lăsați să își desfășoare activitatea fără interferențe. Ea a evidențiat importanța menținerii unei distanțe clare între puterea judiciară și alte instituții, pentru a asigura o justiție imparțială și independentă. Această poziție a fost susținută de colegii săi, care au apreciat curajul și determinarea de a proteja integritatea sistemului judiciar în fața unor presiuni externe semnificative.
Impactul asupra justiției din România
Impactul asupra justiției din România a fost notabil, având în vedere mărturiile și relatările despre presiunile exercitate asupra magistraților. Aceste intervenții au generat o stare de tensiune și nesiguranță în rândul judecătorilor și procurorilor, care s-au confruntat cu dileme morale și profesionale importante. Sistemul judiciar a fost supus unei atenții sporite, credibilitatea sa fiind afectată de percepția unei influențe externe care ar putea distorsiona actul de justiție. Încrederea publicului în imparțialitatea și integritatea justiției a fost erodată, mulți cetățeni punând la îndoială abilitatea sistemului de a funcționa independent și corect. În plus, aceste dezvăluiri au stimulat discuțiile publice și politice privind necesitatea reformelor în justiție și a măsurilor de protecție a magistraților împotriva oricăror forme de presiune sau influență nejustificată. În acest context, s-a subliniat importanța consolidării mecanismelor de supraveghere și a asigurării unei transparențe sporite în activitatea judiciară, pentru a restabili încrederea și a proteja independența justiției ca element esențial al democrației.
Sursa articol / foto: https://news.google.com/home?hl=ro&gl=RO&ceid=RO%3Aro
