Premierul canadian Mark Carney are discuții cu liderii europeni pentru a explora o apropiere fără precedent între Canada și Uniunea Europeană, în contextul în care relațiile comerciale cu Statele Unite s-au deteriorat.
Deși Canada nu intenționează să adere formal la Uniunea Europeană, Carney a propus ideea unui statut de „membru asociat al Uniunii Europene”. Această formulă ar putea facilita un parteneriat extins fără a transforma Canada într-un membru oficial.
Motivul căutării unei alternative
De-a lungul anilor, economia Canadei a fost strâns legată de Statele Unite, unde două treimi din exporturi își găsesc destinația. Totuși, războiul comercial inițiat de administrația Trump și eșecul discuțiilor cu Washingtonul au determinat Ottawa să caute alte piețe și parteneriate.
Carney își propune să transforme Canada dintr-o economie orientată aproape exclusiv către America de Nord într-un partener transatlantic cu Europa, având discuții private cu lideri europeni importanți, conform WSJ.
Initiativa este susținută de diplomați canadieni și consilieri apropiați ai premierului, care se angajează să mențină confidențialitatea discuțiilor, aplicând o „regulă Fight Club” în acest sens.
Aspectele posibile ale parteneriatului
Conversațiile dintre Canada și Uniunea Europeană se concentrează pe domenii strategice precum:
- energie și minerale esențiale;
- apărare și producție militară;
- inteligență artificială;
- baterii și semiconductori;
- cercetare științifică;
- infrastructură digitală și comunicații;
- mobilitatea studenților și angajaților.
Printre propuneri se numără reducerea barierelor comerciale pentru produsele și tehnologiile esențiale, oferind Canadei un acces mai facil la piața unică europeană și viceversa.
De asemenea, se discută despre simplificarea reglementărilor pentru canadieni în UE și participarea acestora la programul Erasmus.
Inovații în tehnologie și infrastructură
Canada și statele europene doresc să își reducă dependența de companiile americane de tehnologie. Printre propunerile discutate se numără conectarea rețelelor de cercetare și dezvoltarea unor sateliți și centre de date comune, precum și instalarea de noi cabluri submarin în Atlantic.
Scopul este de a construi o infrastructură digitală mai sigură, asupra căreia Canada și Europa să dețină un control mai mare.
Conform WSJ, unii oficiali implicați în discuții au renunțat la platforme precum Gmail și WhatsApp pentru comunicările sensibile, din cauza lipsei de încredere în aceste servicii americane.
Producția de energie și resurse pentru Europa
Canada este un important furnizor de petrol, gaze, uraniu și minerale critice. Guvernul lui Carney își propune să dezvolte rute care să faciliteze transportul acestor resurse către Europa. Proiectele includ utilizarea spărgătoarelor de gheață și îmbunătățirea transportului prin Pasajul de Nord-Vest, ruta maritimă din Arhipelagul Arctic Canadian.
Implementarea acestor planuri va fi complexă și costisitoare, deoarece infrastructura actuală este orientată spre Statele Unite, iar redirecționarea resurselor către Europa va necesita dezvoltarea de noi porturi și conducte.
Guvernul canadian a anunțat investiții de peste 11 miliarde de dolari canadieni pentru construirea a șase spărgătoare de gheață destinate Gărzii de Coastă.
Proiectele de apărare avansează
Colaborarea militară dintre Canada și UE a evoluat semnificativ, iar în februarie 2026, Canada a devenit prima țară non-europeană care a aderat la programul SAFE, destinat achizițiilor comune în domeniul apărării.
Prin această participare, companiile canadiene pot accesa proiectele europene, iar Canada are posibilitatea de a achiziționa mai mult echipament militar din Europa, având în vedere că anterior 70% din cheltuielile pentru achiziții militare erau destinate SUA.
Ottawa analizează opțiuni precum reducerea comenzilor pentru avioanele F-35 americane și înlocuirea acestora cu avioane Gripen de la Saab. De asemenea, compania germană ThyssenKrupp Marine Systems a fost aleasă ca furnizor pentru până la 12 submarine convenționale, cu o valoare estimată de zeci de miliarde de dolari, contractul fiind încă în negociere.
„Al 28-lea stat al UE, nu al 51-lea stat american”
Președintele Finlandei, Alexander Stubb, a exprimat într-o declarație sugestia ca „ar fi minunat dacă Canada ar deveni al 28-lea stat al Uniunii Europene, în loc să devină al 51-lea stat american.”
Acest comentariu vine ca o reacție la afirmațiile lui Donald Trump privind transformarea Canadei în al 51-lea stat al SUA.
Carney a subliniat anterior că nu există intenția de a adera la UE, având în vedere că tratatele europene stipulează că doar un „stat european” poate solicita aderarea, condiție pe care Canada nu o îndeplinește geografic.
Totuși, un parteneriat special poate fi negociat în afara procesului de aderare, Canada fiind deja implicată în programe europene de apărare și având un acord comercial extins cu UE din 2017.
Provocările apropierii rapide
Translatarea centrului economic de la SUA către Europa nu se poate realiza rapid, dat fiind că piața americană este foarte apropiată și bine integrată cu Canada. Economia Uniunii Europene crește mai lent, iar costurile de transport pentru mărfuri sunt mai mari.
De asemenea, există probleme interne în UE, deoarece acordul comercial CETA, semnat cu Canada, nu a fost ratificat de toate statele membre. Conform Comisiei Europene, zece țări încă nu au finalizat procesul de ratificare.
Bruxelles-ul trebuie să fie atent să nu creeze impresia că oferă Canadei toate avantajele apartenenței la piața unică fără obligațiile aferente. O abordare prea favorabilă ar putea stârni cereri similare din partea altor parteneri.
În Canada, apropierea poate genera tensiuni în Alberta, o provincie dependentă de petrol, unde există o opoziție semnificativă față de reglementările de mediu europene. De asemenea, Quebecul ar putea avea rezerve față de cedarea unor atribuții de reglementare.
O apropiere, nu un „divorț” total de SUA
Planul lui Carney este semnificativ, dar nu implică ruperea legăturilor cu Statele Unite. Economiile celor două țări rămân profund interconectate, iar ambele sunt aliate în cadrul NATO și colaborează în apărarea continentului nord-american prin NORAD.
Obiectivul realist este de a reduce dependența excesivă de Washington, astfel încât Canada să aibă opțiuni alternative pentru exporturi, tehnologie, apărare și energie, pentru a evita impactul major al unei decizii din partea Casei Albe.
Conceptul de „membru asociat al UE” nu este încă un statut oficial sau o propunere concretă din partea Bruxelles-ului, ci mai degrabă o denumire dată de Carney unei ambiții politice de a construi o relație strânsă, care să permită Canadei să funcționeze ca o țară transatlantică în domeniile strategice.
Dacă inițiativa va progresa, ar putea stabili un nou model de asociere cu UE pentru statele democratice care doresc acces la proiectele și piața europeană, fără intenția de a deveni membri.
Sursa articol: https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/al-28-lea-stat-al-ue-nu-al-51-lea-stat-american-marea-repozitionare-pregatita-de-canada
Sursa foto: Inquam Photos
